Să fii blogger la începutul mileniului III e foarte în vogă, aşa că am decis să-ncep de azi. Încep cu un fragment dintr-o povestioară cunoscută, o fotografie nu foarte veche şi un cîntecel.
Iar Păcală? El plecat-a făr’ să ia... nici o para!— Trage uşa după tine! strigă fraţii-i, când să iasă.Şi s-au dus... p-aici încolo... “Bun rămas, ogradă, casă!”Dar pe drum când se uitară la Păcală... ce să vadă!Steteră şi se-ncruciră. Nici nu le venea să creadă.El scosese uşa casei, din ţâţâni, cât e de mareŞi venea cu ea târând-o după sine pe cărare
(Sînt chiar încîntat de ce-am reuşit să fac făr de nici un ajutor în mai puţin de-un ceas!)
